Biroul de arhitecura R&Sie Architects propune (cred ca asta e cuvantul) un experiment care pune intre paranteze esenta actului de arhitectura. O casa perfect invizibila pentru ca este complet acoperita de vegetatie. Ascunsa de ochii celor trecatorilor, in schimb foarte prezenta pentru proprietari (efectiv, casa trebuie ingrijita ca si un organism).
Locuinta este acoperita cu vegetatie care este hranita printr-un sistem complex. Substantele hranitoare sunt pastrate chiar pe suprafata exterioara a cladirii in niste "clondire" lucrate manual.
Ce mi se pare interesant la acesta cladire este demersul teoretic implicit. Pentru cine a fost creata? Numai pentru cei care o locuiesc? Trecatorii nu au nici un rol in acest caz? Practic cladirea este invizibila. Si, in acest caz, mai este o simpla cladire? Materia inerta primeste o "injectie" de viata. Iar rezultatul este un concept deschis, care poate primi o multime de raspunsuri.
